Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/cysro/human2human.ro/wp-content/plugins/revslider/includes/operations.class.php on line 2854

Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/cysro/human2human.ro/wp-content/plugins/revslider/includes/operations.class.php on line 2858

Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/cysro/human2human.ro/wp-content/plugins/revslider/includes/output.class.php on line 3708
Sindromul Burnout - Efectul epuizării fizice, mentale şi emoţionale - Human2Human
Suntem aici să te ajutăm să găsești ceea ce cauți.

Cum putem să te ajutăm?

  /  Uncategorized   /  Sindromul Burnout – Efectul epuizării fizice, mentale şi emoţionale
Sindromul Burnout

Sindromul Burnout – Efectul epuizării fizice, mentale şi emoţionale

Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv, acumulat pe termen lung. Burnout-ul te poate face să te simți copleșit și incapabil să faci față solicitărilor constante din viața de zi cu zi. În cazul în care eşti pe drumul care duce la burnout un tablou gri se pictează sub ochii tăi pe zi ce trece şi arată cam aşa:

  • motivația care te-a determinat să-ţi asumi rolul, jobul, funcţia cauzatoare de stres este semnificativ diminuată, iar în timp începe să se estompeze sau chiar să dispară
  • îţi este afectată productivitatea, scade nivelul de energie și te simţi din ce în ce mai lipsit de control asupra situaţiilor cărora „ar trebui” sa le faci faţă
  • devii neajutorat și frustrat în mod constant şi astfel te vei confrunta cu gândul că nu se mai poate face nimic pentru a remedia situaţia
  • trăieşti profund sentimente de neputinţă, lipsă de valoare şi chiar vidul interior, eșec și îndoială de sine
  • suferi de oboseală cronică şi ai dureri musculare, uneori inexplicabile după ce corpul tău a fost într-un repaos prelungit.
  • în cele din urmă, este posibil să simți că nu mai ai ceva de oferit și o simplă coborâre din pat poate să devină o provocare.

Termenul „burnout” pare un concept relativ nou, despre care auzim din ce în ce mai des în ultimul timp, dar acesta datează încă din 1974, când Herbert Freudenberger l-a menţionat pentru prima dată în cartea sa, „Burnout: The High Cost of High Achievement”. El a definit inițial burnout-ul ca „Dispariția motivației sau stimulentului, în special acolo unde devotamentul cuiva pentru o cauză sau relație nu produce rezultatele dorite”.

Burnout-ul este perceput ca fiind o reacție la stresul prelungit sau cronic și se caracterizează prin trei dimensiuni principale: epuizare, insatisfacţie faţă de activitatea desfăşurată și sentimente de capacitate profesională redusă.

Mai simplu: Dacă te simți epuizat, începi să îţi urăşti locul de muncă şi începi să te simţi din ce în ce mai puţin capabil, înseamnă că „ai ars” cea mai mare parte a resurselor tale- eşti Burnout.

Stresul care contribuie la producerea burnout-ului poate fi generat în principal de jobul tău, dar şi de stilul tău de viață. Trăsăturile de personalitate, paternurile comportamentale şi modelele de gândire precum perfecționismul și pesimismul, pot contribui și ele.

Mulți oameni își petrec majoritatea orelor de veghe muncind. Ce se întâmplă dacă mergi zilnic, timp de mai mulţi ani la jobul pe care îl urăşti și nu obții satisfacție din ceea ce faci? Această practică poate avea un efect grav asupra vieții tale, chiar şi asupra sănătăţii tale.

Semne și simptome ale burnout-ului

Persoanele vizate pot să se distanțeze emoțional și să înceapă să se simtă amorțiți, cu afectul aplatizat.

Deși burnout-ul nu este o tulburare psihologică descrisă în DSM V (Manualul de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor), asta nu înseamnă că nu ar trebui tratat cu maximă seriozitate. Iată câteva dintre cele mai frecvente semne „de incendiu”:

Simptome fizice: durerile de cap și durerile de stomac sau probleme intestinale.

Epuizare emoțională: Burnout-ul determină oamenii să se simtă neputincioşi, incapabili să facă față sarcinilor pe care altă dată le desfăşurau fără efort și obosiți. Deseori le lipsește energia necesară pentru a-și duce la bun sfârșit munca. Persoanele vizate pot să se distanțeze emoțional și să înceapă să se simtă amorțiți, cu afectul aplatizat. Pot experimenta unele simptome similare stărilor de depresie:

  • sentimente și gânduri negative în toate aspectele vieții, nu doar la locul de muncă,
  • pierderea interesului pentru diverse lucruri,
  • sentimente de lipsă de speranță,
  • gânduri de sinucidere.

Performanță redusă: Burnout-ul afectează mai ales capacitatea de a efectua sarcinile de zi cu zi la locul de muncă sau în casă, mai ales atunci când ocupaţia principală a cuiva implică îngrijirea membrilor familiei (copii, vârstnici etc.). Apar dificultăți de concentrare și adesea dispare creativitatea.

Care sunt factorii de risc?

Volumul mare de muncă plasează indivizii cu anumite caracteristici de personalitate și ale stilului de viață la un risc mai mare în ceea ce priveşte burnout-ul.

O slujbă ce implică un  grad ridicat de stres nu duce întotdeauna la o cădere spcifică burnout-ului. Dacă stresul este gestionat oportun, este posibil să nu existe efecte negative semnificative. Cu toate astea, unele persoane pot prezenta un risc crescut, fie datorită unor predispoziţii genetice, unor factori de mediu, sau pur şi simplu pentru că se află într-un moment vulnerabil din viaţa lor (cum ar fi divorţul, decesul unei persoane apropiate etc). Volumul mare de muncă plasează indivizii cu anumite caracteristici de personalitate și ale stilului de viață la un risc mai mare în ceea ce priveşte burnout-ul.

Principalii factori asociaţi mediului de lucru care pot favoriza apariţia burnout-ului sunt:

  1. Presiune de timp nerezonabilă. Angajații care nu au suficient timp pentru a-și îndeplini sarcinile.
  2. Lipsa de comunicare și sprijin din partea unui manager. Sprijinul managerului oferă un tampon psihologic împotriva stresului.
  3. Lipsa clarității rolului. Atunci când așteptările pe care compania/superiorii le au de la ei sunt neclare, angajații pot deveni epuizați pur și simplu încercând să-și dea seama ce ar trebui să facă.
  4. Sarcină de lucru nerespectabilă. Atunci când volumul de muncă depăşeşte norma rezonabilului, chiar și cei mai optimiști angajați se vor simți copleşiţi şi în cele din urmă lipsiţi de speranță.
  5. Tratament nedrept. Angajații care simt că sunt tratați nedrept la locul de muncă prezită un risc mai mare să experimenteze burnout-ul. Tratamentul nedrept poate include favorizarea nejustificată a unor angajaţi în detrimentul altora, compensația nedreaptă și chiar bullying-ul din partea unor colegi.

Prevenirea și tratamentul

În unele cazuri, poate fi necesară o schimbare de poziție sau un nou loc de muncă pentru a pune capăt burnout-ului.

Cu toate că termenul „burnout” sugerează o condiție permanentă, ireversibilă, vestea bună este că: este reversibilă!

Pentru a depăşi situaţia, este cel mai probabil ca persoana care se confruntă cu asta să fie nevoită să aducă unele modificări mediului de muncă, stilului de viaţă, atitudinilor sau convingerilor personale. Un prim pas ar putea consta în abordarea departamentului HR cu privire la  problemele ivite la locul de muncă. Discuția cu un superior despre acestea ar putea fi utilă mai ales dacă aceste persoane sunt învestite cu autoritatea necesară pentru crearea unui mediu de muncă prielnic productivităţii angajaţilor, mai sănătos. În unele cazuri, poate fi necesară o schimbare de poziție sau un nou loc de muncă pentru a pune capăt burnout-ului.

Deasemenea, poate fi util să vă dezvoltați strategii clare care vă ajută să gestionați stresul. Strategiile de îngrijire de sine, cum ar fi o dietă sănătoasă, efectuarea exercițiilor fizice sau dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase de somn, pot contribui la reducerea stresului. O vacanță poate să vă ofere un ajutor temporar, dar o săptămână la distanță de birou nu va fi suficient pentru a vă ajuta să depăşiţi situaţia. În schimb, pauzele programate regulat de la locul de muncă, pot fi esențiale pentru a vă ajuta să preveniţi sau să luptați împotriva burnout-ului.

Strategii de combatere a burnoutului

Pentru a gestiona mai uşor situaţia apelează la persoanele apropiate.

Când te afli pe drumul către burnout, te poţi simți neputincios, dar în realitate ai mult mai mult control asupra stresului decât crezi. Există pași  pe care îi poţi face pentru a face față stresului copleșitor și pentru a-ţi restabili echilibrul. Un prim pas ar fi să te adresezi celorlalți. Contactul social este antidotul naturii împotriva stresului și conversația față în față cu un ascultător bun este una dintre cele mai rapide modalități de a-ţi calma sistemul nervos și de a scăpa de stres. Ai putea începe cu cei mai apropiați, cum ar fi partenerul, familia și prietenii. Dacă îţi faci griji în privinţa asta este important să ştii că deschiderea nu te va face o povară pentru ceilalți. De fapt, majoritatea prietenilor și persoanelor dragi vor fi probabil flatate, din momment ce observă că nu te sfieşti a te încrede în ei.

Fii mai sociabil cu colegii tăi. Dezvoltarea prieteniei cu persoanele cu care lucrezi poate constitui un adevărat beneficiu în timp. Când faci o pauză, de exemplu, în loc să îţi orientezi atenția către telefonul mobil, încearcă să iniţiezi conversaţii sau programează evenimentele sociale la care să puteţi participa împreună după muncă. Astfel poţi transforma o simplă pauză într-o ocazie de deconectare de la stresul cotidian.

Conectează-te cu o cauză sau cu un grup comunitar care sunt semnificative pentru tine. A te alătura unui grup  social sau de sprijin îţi poate oferi ocazia de a interacţiona cu oameni cu întrebări similare despre cum să faceți față stresului zilnic şi epuizării – ocazie de a-ţi face prieteni noi. Dacă domeniul de muncă are o asociație profesională, poți participa la întâlniri și poți interacționa cu alți colegi care fac față acelorași cerințe la locul de muncă.

Puterea de a da. Să fii de ajutor celorlalți în limita propriilor resurse oferă o plăcere imensă și poate ajuta la reducerea semnificativă a stresului, creşterea stimei de sine şi implicit a încrederii în sine, schimbarea dispoziţiei precum și la lărgirea cercului tău social. Chiar și lucruri mici, precum un cuvânt amabil sau un zâmbet prietenos te pot face să te simți mai bine și să ajute la scăderea stresului atât pentru tine, cât și pentru cealaltă persoană.

Schimbarea atitudinii față de locul de muncă te poate ajuta să redobândeşti un scop și control.

Schimbă modul în care privești munca. Dacă ai un loc de muncă prea solicitant, monoton și neîmplinitor, cel mai eficient mod de a combate burnout-ul este să nu renunți și să găsești un loc de muncă pe care îl iubești. Desigur, pentru mulți dintre noi schimbarea locului de muncă sau a carierei este departe de a fi o soluție practică. De cele mai multe ori oamenii sunt recunoscători doar pentru a avea un job care plătește facturile. Oricare ar fi situația ta, există totuși pași pe care îi poți face pentru a  îmbunătăți starea emoţională. Încercă să găseşti o anumită valoare în munca ta. Concentrează-ţi atenţia asupra aspectelor meseriei care te bucură. Schimbarea atitudinii față de locul de muncă te poate ajuta să redobândeşti un scop și control.

Găsește echilibrul în viața ta. Dacă nu îţi iubeşti jobul, caută sens și satisfacție în alte aspecte ale vieţii tale: în familie, prieteni, hobby-uri sau muncă voluntară. Concentrează-te asupra părților din viața ta care îți aduc bucurie.

Ia-ți timp liber. Dacă burnout-ul pare inevitabil, încercă să iei o pauză completă de la locul de muncă. Mergi în vacanță, cere un concediu temporar etc. Foloseşte timpul liber inteligent pentru a-ţi reîncărca bateriile și a accesa alte metode de recuperare.

Stabileşte limitele. Nu te extinde prea mult. Află cum poți spune „nu” cererilor la timp. Dacă ţi se pare dificil, reaminteşte-ţi că a spune „nu” îţi va permite să spui „da” angajamentelor pe care doreşti să ţi le asumi.

Ia o pauză zilnică de la tehnologie. Setează-ţi o oră în fiecare zi când să te deconectezi complet. Închide laptopul, opreşte telefonul și nu mai verifica e-mailurile. Această decizie te poate ajuta în combaterea stării de oboselă cronică.

Reevaluează prioritățile. Burnout-ul este un semn incontestabil că ceva important în viața ta nu funcționează. Fă-ți timp pentru a te gândi la speranțele, obiectivele și visele tale. Neglijezi ceva care este cu adevărat important pentru tine? Aceasta poate fi o oportunitate de a redescoperi ceea ce te face fericit, de a încetini și de a-ți oferi timp să te odihnești, să reflecţi și să te vindeci. Hrăneşte-ţi latura creativă.

Caută ajutorul unui profesionist. Apelarea la serviciile unui terapeut reprezintă un real ajutor în depăşirea problemelor care au dus la burnout. Angajarea într-un proces terapeutic este de cele mai multe ori soluţia cea mai potrivită. 

Burnout-ul este un proces gradual. Nu se întâmplă peste noapte, dar la un moment dat capătă o formă acută. Semnele și simptomele sunt subtile la început, dar devin mai severe pe măsură ce timpul trece. Gândeşte-te la simptomele timpurii ca la stegulețe roșii care semnalează că ceva nu este în regulă. Dacă acorzi atenție acestor simptome și vei reduce în mod activ stresul, poți preveni „o defecțiune” majoră.
 

Dana Anghel
Psiholog clinician
Conslier analist jungian